Fac o paranteză dorind să exprim o opinie personală despre care cititorii pot avea orice reacţie. Eu cred, în general, că cel puţin în epoca pe care o trăim puţini oameni sunt dispuşi să-şi îmbunătăţească sau sporească cunoştinţele, iar şi mai puţini să analizeze critic cele însuşite. Poate că este chiar unul dintre motivele care ne diferenţiază de marile culturi şi ne plasează într-o categorie denumită de ilustrul Lucian Blaga "culturi minore". Îmi amintesc de faptul că atunci când am citit Utopia lui Thomas Morus m-a şocat o parte anume din text. Când un personaj oarecare l-a întrebat pe un nativ al insulei din ce cauză duc războaie de cucerire şi ocupă popoare şi teritorii, insularul a răspuns simplu şi răspicat: "pentru că nu sunt în stare să-şi cultive pământul" ! Ar fi acesta un motiv arhetipal şi un drept natural, iar naţiunile lipsite de geniul muncii trebuie în mod necesar să dispară sau să fie cotropite ? Poate că da, iar atunci trebuie să ne gândim că orice fel de muncă utilă societăţii prestată de noi în interiorul statului naţional este necesara şi suficienta condiţie pentru a ne păstra supravieţuirea naţională. Albinăritul este o activitate extrem de folositoare şi - se spune - poate fi învăţat la un nivel satisfăcător doar după patru ani de practică la un albinar bun. Unde-i găsim, însă, pe maeştri, unde sunt cărţile şi informaţiile folositoare ? Din cele studiate de mine până acum am descoperit că în afara informaţiei există şi multe banalităţi, locuri comune, informaţie inutilă şi chiar informaţie "subversivă", aceasta ultima destinată conducerii unui apicultor pe calea eşecului. Ce să facem ? - războiul economic a fost inventat o dată cu omenirea.Oricine trebuie să înţeleagă din cele spuse că una dintre multele condiţii de a reuşi într-o ocupaţie ar fi dobândirea informaţiei, pe urmă analizarea critică a acesteia şi separarea de noroiul care o infestează şi poluează.
Tufă de tamarix şi fântână la intrarea în Beer-Sheba |
Este cunoscut din cele mai vechi timpuri ale lumii. În mitologia egipteană se spune că trupul zeului Osiris a fost ascuns în trunchiul unui tamarix în Byblos până când a fost recuperat de zeiţa Isis. În mitologia greacă se spune că această plantă era una dintre favoritele zeului Apollo. Chiar şi în Biblie (Facerea 21:33) ni se spune că Avram "a sădit un tamarix [dumbravă-în traducerea 1994] în Beer-Şeeba şi a chemat acolo numele Domnului Dumnezeului celui veşnic".
Cătina roşie (tamarix-ul sau tamariscul - cum i se mai spune) din Orient este chiar arbustul ce i-a hrănit cu mană pe evrei în timpl peregrinărilor acestora prin deşert. Seva acestui arbust este atât de abundentă şi vânată de insectele producătoare de mană încât uneori se scurge de pe trunchi sub forma unor picături dense şi dulci asemănătoare mierii. Câteodată, trecând prin pieţele orientale poţi descoperi mană pusă spre vânzare.
Tamarix-ul este un arbust adaptat la solurile sărate, de aceea în SUA este denumit "cedru de sare" (salt cedar). Dar, mai mult decât rezistenţa sa la solurile sărate, acest arbust are proprietatea de a asimila sarea din sol şi de a o secreta în jurul trunchiului său, la suprafaţa solului. Sarea secretată absoarbe seara vaporii de apă din aer, iar dimineaţa încălzindu-se îi eliberează în atmosferă, în felul acesta realizând în jurul tufişului un soi de microclimat "artificial", răcorind aerul. Din acest motiv, tamariscul este folosit ca un arbore de umbră.
"arbori de tamarisc în lumina soarelui de dimineaţă - pictură de Guy Rose |
Mulţi pictori au fost încântaţi de frumuseţea acestori arbuşi care îşi întind trunchiurile şi ramurile contorsionate creind ţesături vii care deşi dezordonate ating frumuseţea pânzelor de păianjen.Scoarţa arbustului este netedă şi brun-roşiatică pe urmă albăstru-roşiatică şi rugoasă. Frunzele au culoarea gri-verzuie şi o dispunere asemănătoare cu acelea ale pinului.
Florile au nuanţe de roz până la alb şi apar la capătul ramurilor ca nişte spice. În zona noastră înfloreşte din martie până în septembrie, iar unele specii înfloresc mai degrabă iarna. Florile tamariscului sunt deosebit de frumoase şi emană un plăcut miros parfumat care a inspirat multe case de parfumuri.
flori de tamarisc (Tamarix gallica) |
Totuşi, în ce constă importanţa tamariscului pentru apicultură. Mai întîi, că poate asigura nectar şi polen într-o perioadă a anului când în multe locuri aceste resurse încep să lipsească pentru albine. Plantarea mai multor arbuşti de tamarisc, fie lângă stupină, fie în raza economică de zbor a albinelor duce la economii dacă cumva este necesară o hrănire de stimulare. Dar, dacă se poate face o plantaţie, atunci este mult mai bine. Tamariscul se poate cumpăra sub formă de butaşi înrădăcinaţi de la magazine floricole. Pepiniera din Cobadin, Constanţa, cultivă pentru vânzare cătina roşie (http://www.pepinieracobadin.ro/arbusti-ornamentali/catina-rosie-tamarix-ramosissima/). Eu am cumpărat, acum în toamnă, 9 bucăţi cu preţ redus de la mall-ul Auchan din Cluj. I-am plantat lângă stupi şi cu gîndul ca în viitor să-i răspândesc în locurile unde s-au produs defrişări prin tăierea pădurii şi altundeva pe deal unde nu creşte decât o specie de ferigă fără utilitate. Din câte se spune, tamariscul creşte extrem de repede, drajonează rapid şi îşi întinde rădăcinile la adâncimi foarte mari atinzând pânza de apă freatică. De aceea, este rezistent la secetă. Se mai spune că este destul de rezistent şi la ger, dar asta rămâne să o verific personal în iarna aceasta. Drajonează atât de rapid încât în unele state ale lumii este considerat o specie invazivă şi se iau măsuri pentru a fi eliminat.
fructe de tamaris |
Mierea de tamarisc este considerată a fi una remarcabilă, densă închisă la culoare şi cu un gust şi aromă speciale.Se vinde în borcane de cca 300 grame cu preţul de 12 dolari pe borcan. Culoarea seamănă mai degrabă cu a ciocolatei brune, iar gustul şi aroma cu al melasei.
miere din tamarisc |
Referinţe:
http://www.wikipaintings.org/en/guy-rose/tamarisk-trees-in-early-sunlight
http://en.wikipedia.org/wiki/Tamarix
http://www.lospoblanos.com/shop/grampas-gourmet-tamarisk-honey/
http://batterytow.over-blog.com/article-the-tamarisk-fruit-90665318.html
http://informedfarmers.com/athel-pine-or-tamarisk/